De Rectum

De Rectum

 de Ion Dumitrescu (Gaura Rătăcitoare)

și

Anal Poetry

by Anastasia Jurescu (Gaura în Sine)

 

 

„The workers of the anus [e.g. those who practice fist-fucking] are the new  proletarians of a possible countersexual revolution.The anus presents three fundamental characteristics that transform it into the  transitory centre of a labour of countersexual deconstruction.  One: the anus is  a universal erogenous centre situated beyond the anatomical limits imposed by  sexual difference, where the roles and registers appears as universally  reversible (who has no anus?).  Two: the anus is the primordial zone of  passivity, a centre for the excitement of excitement and pleasure that does not  appear on the list of prescribes orgasmic points.  Three: the anus constitutes a  space of technological labour; it is a factory for the re-elaboration of the  posthuman, countersexual body.  The work of the anus does not point to  reproduction, nor does it ground a romantic nexus.  It generates benefits that  cannot be measured in a heterocentered economy.  For the anus, it doesn’t give  a shit for the traditional system of representation of sex/gender. The recuperation of the anus as a centre of countersexual pleasure has moments  in common with the logic of the dildo: each location on the body is not only a  potential plane across which the dildo may move, but also an orfice-entry, a  point of escape, a centre of discharge, an axis of action-passion.” B. Preciado 

 

“Only the mind is capable of defecating” Deleuze & Guattari

 

Rect și filozofie 

 

Deleuze spunea că îi place să ia autorii pe la spate. Dar ce înseamnă pe la spate? Cum deschizi o entitate și o alterezi pe la spate. Curul-în-sine, gaura anală situată în spatele unghiului subiectiv, proiectat ca loc al dejecției si al plăcerii tabu, excitant si interzis, declarat absurd, împotriva „naturii”, ca și cum ar fi o singură „natură”.

 

Anusul, gaura neagră a subiectului, pe partea cealaltă a gurii, a ingestiei, a viziunii frontale, în fundul perspectivei moderne. Prin urmare Deleuze abordează autorii denaturându-i, potențializându-le multiple linii de fugă. Linii ce intră prin posterior spre a străpunge anteriorul spre un viitor ce colapsează dihotomia față/spate. Pe scurt îi găurește până nu-i mai recunoști. Deleuze merge mai departe, inițiază un tip de ne-reproducere filozofică, Deleuze voia să facă copii denaturați pe cur. Mașina dezirantă care produce monștrii, peticiți (patched) din tot ce orbitează în jurul găurii, de la libidinal la rațional. Un snop (sheaf) de afecte și gânduri, toate aspirate de vortexul proto-sintetic al rectului.

 

Dar „noi” vrem să începem direct cu „gaura-în-sine”.

 

Gaura nu discriminează, este chiar „non-discriminatorul” prin excelență.

 

Gaura comprimă fața si spatele, excreția și increția își pierd sensul (funcția). Evacuarea suprapusă pe ingestie. Deuterostom (Saccorhytus), cel mai îndepărtat strămoș al omului, e o gaură omni-funcțională.

 

Anusul-gură. Anusul decuplat e organism devine o non-mașină, nu mai funcționează cu benzina dorinței, cu arsenalul psihanalitic, e un „zero” dincolo de pasiv-activ. Vorbim de gaura „pre”. Gaura ca un hiper-zero, pe (sau în) care se pot fundamenta xeno-matematici.

 

Trebuie să ne apropiem cu precauție entuziastă de gaură, de orizontul evenimentelor (event-horizon) rectale. Când ajungi în orbita anusului legile fizicii încetează să mai fie determinante, cu atât mai puțin necesare, heteronormativitatea își pierde sensul și virtuțile sociale. Ca o întoarcere într-un plan nediferențiat, al echivalenței, subversiv prin ieșirea din(tr-o) natură. Excreția se sistează, o gaură-în-sine permite fluxul în toate direcțiile.

 

„Poponar” trebuie recâștigat așa acum anormalul a fost recâștigat, asa cum „queer” si „schwules” au fost deturnate și folosite în pofida conotației (contracției) inițiale. Dar în fond fiecare generație trebuie să recupereze rectul, gaura libidinală, cu tot aparatul, sfincter, anus.

 

Rectul e gaura neagră a normalității. Frica stârnită de iminența întâlnirii cu interiorul corpului. Ce pătrunde cel mai adânc în corp? Penetrarea ca imobilizare și supunere. Dar prin supunere critică suprimi și ierarhiile, dihotomiile, provoci non-dialectic și așterni premizele unei alte naturi afective. „Rose-budding” funcționează ca Capitalul lui Marx, întoarce capitalul cu burta în sus, expune fluxurile, aruncă o privire într-un interior tabu, ceva ce nu trebuia sa vedem. Ce părea a fi „partea blestemată”, țeava dejecțiilor, devine gura de ingestie a materialului brut, iraționalul mereu incitant, gaura pe unde intră „pre”-ul.

 

Dar există intrare (absorbție) și fără penetrare. Super-pasivitatea presupune alte forme de pătrundere, încercuire, includere.

 

„I have somewhere said that man can perform no operations but by means of his muscular organs. And even in the performance of these operations, the term „active” can only be applied to him in the same sense in which it is applied to a steam-engine or a ship under sail. Man is purely passive. He is an electro-nervous pile attached to a locomotive machine, the locomotive machine being set in action by the agency (sui generis) of the nervous pile, the pile itself being excited to activity by the agency (sui generis) of things external to itself — in the midst of which it is placed — and with some of which (viz. the other component parts of the animal machine) it is in connection and contact.” Edward Johnson Philosophy of Things 1842

 

 

Și gânditul e pasiv, se lasă pătruns, se re-modelează permanent, acomodează jucării speculative.

 

Gaura libidinală e prima care ne întâmpină, dar trebuie avansat prin ea, dincolo de ea.

 

In „Ireversibil” (G. Noe, 2012), scena grotească care începe și sfârșește ciclul se petrece în barul Rectum. În Rectum bucla temporală ia sfârșit, prin rectum ieșim din poveste, din film, transgresăm convențiile unei lumi.

 

Nu poți sa ieși din loop (din bulă) decât prin anus. Un alt fel regresie, ce duce în viitor pe ușa din spate.

 

Reproducerea e prima absorbită în gaura neagră, prima funcție anulată.

 

 

Becoming Zero

 

Rectozofia e un universalism a l’envers. Universalism pe din dos.

 

O emancipare produsă invers, în răspăr. Să intri în celălalt prin gaura de emisie, să treci prin celălalt din celălalt sens. Asa cum tupi canibalizau pentru a accede la perspectiva inamicului, așa și sodomizarea învinsului era în evul mediu un ritual de război al învingătorilor. Unii îi canibalizau alții îi supuneau intrând în subiect prin „gaura rușinii”. Gaura „feminizează”? Dacă parafrazăm terminologia lui Sadie Plant, prin gaură mai degrabă devenim toti „non-unu”, când sistezi producția de „zerouri” și „unu-uri” te trezești pe un plan nou al imanentei politice, un fost-zero, acum o atot-înghițoare gaură.

 

Anusul futurist re-face legătura intimă între genuri, gaura ascunsă comună.

 

Anusul (rectum) transcende genul și orientarea sexuală.

 

De data asta noul om apare pe cur, contra vechii naturi, murdar de dejecțiile prejudecăților dar liber să-și depășească condiția.

 

Gherasim Luca și a doua avangardă (1946) susțineau ca Freud a omis potențialul visului ca delir. Visul care generează noi lumi psihice și estetice, ci nu doar explică pe cele pre-existente și care doar deconstruiesc subiectivitatea visătorului, ci visul generator, contradictoriu, nedeslușibil.

 

O gaură în centrul galaxiei fenomenologice.

 

Dar prin gaură poți să și scapi, să evadezi („Le Trou”- Jacques Becker 1960, „Shawshank Redemption” 1996). Prin gaură treci ilicit dintr-o zonă în alta, dintr-un teritoriu în altul, te strecori pe sub zidul lui Donald, găurile sunt culoare de tranzit, de cross-over si trespassing, Găurile de vierme sunt scurtături în universul curb. Gaura ne îmbie să transgresăm concret și abstract.

 

Sexul anal a presupus din start secreții artificiale (sau oricum nu locale), e primul gest erotic „artificial”, dar nu ține de rațional, de modernitate, nici măcar de homo sapiens. E „pre”.

 

Orice desprindere de programul anatomic produce excitație („le trou maudite”)? . Ideea de lubrifiant, orice „prop” sintetic, ne-natural, în fapt expandează libidoul.

 

Maimuțele Bonobo ar subscrie.

 

« Kristeva created a distinction in the true meaning of abjection: it is not the lack of “cleanliness or health” that causes abjection, but that which disturbs identity, system, and order. Since the abject is situated outside the symbolic order, being forced to face it is an inherently traumatic experience, as with the repulsion presented by confrontation with filth, waste, or a corpse — an object which is violently cast out of the cultural world, having once been a subject. » (wiki)

 

Corpul cu un organ. Rectul. Tot ce rămâne din corp e o hiper-gaură. O nulitate continuă ce nu mai servește niciunei funcții. Gaura-în-sine (The hole-in-itself).

 

Anusului nu-i place reprezentarea. El/Ea (It) trebuie ținut într-o obscuritate cu margini difuze, indistincte de „intrarea” în gaură. Odată ieșită la lumină, gaura provoacă în observator irumperea iraționalului, excitație sau scârbă (recoil). Atâta timp cât rămâne în fundal, nediferențiată, gaura rămâne o sumă de potențialități într-o ambianță de seducție si teroare. La buza ei, ești cuprins de o anxietate fără genealogie, dincolo de psihanaliză, un sentiment difuz atât de îndepărtat în timp (ice age?) încât simțim cum se amplifică din viitor.

 

Andrei Platonov – Gaura din Fundație

 

Găurile din pereți în „Conversation” (Copolla,1972)

 

Bataille („filozoful excremental”) – Anusul solar

 

Nimic nu scapă din gaura neagră, nici lumina, nici gravitația.

 

Cu o gaură începe și se sfârșește totul. Dar anusul nu e orice gaură, e super-gaura, prin anus răzbate viitorul.

 

Modernitatea nu vrea niciodată să dea de capăt. Auto-hipnotizată în tunelul progresului. Să dai de fund e cosmarul civilizației occidentale, e limita rationalului, zidul de la capătul cunoasterii. Când te oprești din „căderea in gaură” ori mori imediat, ori rămâi prins/captiv în hău.

 

„Să intri pe contrasens” – contra-sens are valențe de non-sens. Dar într-adevăr pe contra-sens se lucrează cu non-sensul. Un „non-sens hrănitor” (Zalamea), cu care se poate lucra.

 

Natura s-a lăsat absorbită în sintetic, în prima fază a supravietuirii a fost nevoie ca functia găurii să se solidifice, pe unde se iese doar se iese iar pe unde se intră doar se intră.

 

„Pe invers”, pe contra-sens, împotriva „cursului firesc”, au stat in expectativă de la nașterea funcției. In fapt din izbiturile dublu-sens se răsfrâng multiple normalități. Natura își depășește condiția permanent, căci nu are nimic de pierdut, Natura nu se poate pierde pe sine, universul n-o să „simtă” niciodată nimic, nici sfârșitul.

 

Ttransformare procesuală, să-l târâm pe Whitehead în scorbura-anus.

 

 

Potențialul metafizic al curului

 

Think with your hole (anus). Gândește cu gaura.

 

Nu trebuie să psihanalizezi anusul, gaura. Trebuie stat în preajma libidinalului articulat dar nu trebuie forat, „înțeles”, gaura trebuie pusă la speculat. Nu e nevoie să-l resuscitezi pe Oedip, sau un „tată”, ci trecând prin dorință, rectul trebuie pus la producție estetică și epistemologică. Să pui curul la altă „bătaie”. Să-i inventezi/descoperi găurii noi funcții. Dincolo de „pierderea de identitate” a subiectului în proximitatea găurii, dincolo de sublimarea anusului, totul prin „incercluziune” (circlusion).

 

Nu o oglindă retrovizoare, ci una intro-vizoare, o reflexie a oglinzii înseși din interior, fără scăpare, dincolo de intrare-ieșire.

 

Absorbiți în gaura-în-sine, se șterg contururile, formele se disipează, totul se ne-cunoaște.

 

Promisiunea unui mega-pre.

 

O gaură în fiecare cămin, în fiecare „colț de civilizație”, modernitatea ține o gaură pitită undeva, conectată la toate găurile (canalizarea) pre-moderne.

 

Să-l luam și noi pe Deleuze pe la spate! Canalizarea germinativă, înșurubată în recturile noastre gestante, născătoare de imund (impur, murdărie). Gaura invizibilă, ce ține de o non-lume cu fundul în sus (upside-down), ca (o) emanație inevitabilă a lumii de de-asupra canalizării. Și asta e doar una dintre funcții, într-un viitor sintetic totul e de cunoscut din nou.

 

Gaura se multiplică asexuat, într-o logică digitală.

 

Găurile Unite Transumane.

 

Găuri din toate țările, uniți-vă!

 

––––––––––––––––––––––––––––––––––

<-Anal poetry

 by Anastasia Jurescu

 

Some Ass to Thought Considerations (aka food for thought straight from the ass)

 The god of Defecation is watching.

Watching with the eye into The Eye.

The Other Eye (otherness of the eye).

The black pathway to eternal life.

There is mind, matter, mind over matter and ass. The Ass matters.

You are a Canal, a shit provider. Keep that in mind.

There is a shift.

The walls of the Canal are shifting. Permanently.

Breaking concepts but not walls.

The Pain Paradox: No pain like Butt pain. No tissue like Anal tissue.

Anus as an Alien. Alien Anus alienating the gendered existence.

Re-searching the primordial hole.

Anal Wisdom from Rumi

Set you Anus on fire.

Seek for those who fan your flames.

Don`t look for love…

Look for the one looking for some ass.

Regarding the anus: Let yourself be silently drawn by the stronger pull of what you really love.

Anal sex: The wound is the place where the Light enters you.

Your anus will always listen to your heart.

Your heart knows the way. Run in that direction.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s